joi, 26 ianuarie 2017

Băiatul de la radio

Eroina povestioarei e o fata visătoare , cochetă și frumoasă , iubește muzica,teatrul și radio. Se numeste Alexandrina și are 16 ani. De mica avea o problemă de sănătate, era nevoită sa stea des în spital și toate amintirile ei din vacanță de acest loc erau legate. A suferit mult, deseori se faceau glume pe seama ei pentru că șchiopăta, însă toate acestea au făcut-o puternică,era o luptătoare și un exemplu pentru toți. Visul ei era să se facă bine și să întîlească un băiat care să o aprecieze cu adevarat. De la un timp descoperise radio, asculta în special cînd în emisie era un baiat cu o voce super drăguță. Nu știa nimic despre el, doar că se numește Laurențiu și vorbește frumos. Mai tîrziu a aflat că este cu 2 ani mai mare ca ea. La cautat pe site-urile de socializare și l-a gasit! Pe poze arăta simpatic , așa cum și l-a imaginat.

Trecuse ceva timp și ea a hotarît să facă primul pas, sa-i trimită un mesaj. Alexandrina:”Salut! Ai o voce foarte draguță și apreciez enorm ceea ce faci la radio. Baftă multă în continuare”Laurențiu:Salut. Merci frumos.A:Cu plăcere.L: Dar nu ne cunoaștem, nu?A:Așa e, tu nu mă cunoști, dar eu te ascult seară de seară la radio. Îmi face mare plăcere să te ascult.L:Wow, sunt impresionat.
A: Bună! Ești foarte frumos astăzi! 
L: ... Adică???
A:Tocmai te-am văzut pe geam .
L:Aaa deci tu erai ștrengărița care mi-a zîmbit așa dulce?
A:Da! 
L:Păcat că nu pot să es... în 3 minute am emisie... plus că regulamentul nu-mi permite...
A:Ah, ce rău îmi pare...
El începe emisia apoi include muzică.
L:Tu unde ești?
A:Chiar la intrare.
El nu răspunde nimic. Ea se întoarce și dorește să plece
L:Știi cît risc eu acum pentru tine?
A:...
(O sărută pe obraji)
L:Ce faci aici?
A:Îmmm...eram ... prin apropiere...(roșește)
L:Asta eu trebuie să cred?
A:DA!
L:(zîmbește) Ok.
Au mai vorbit puțin, după care el zice:
L: Eu îmi cer mii de scuze dar chiar nu pot să stau mai mult.
A:Te înteleg.
L: Eu mă bucur tare mult să te cunosc, nu m-am așteptat la o așa întîlnire și chiar îmi este rușine că ceea ce trebuia să fac eu ai facut tu.
A: Și mie mi-a facut plăcere să te cunosc. Bine , nu te mai rețin. Mai vorbim.
L:Neapărat! Să îmi scrii cînd ajungi la spital să știu că ești bine.Ai grijă de tine.
Și fiecare pornește pe drumul său.
Desigur că discuția lor nu a luat sfîrșit. Ea îl îndrăgea tot mai mult. 
Într-o zi, mai mult în glumă și din curiozitate trimite un mesaj de pe telefon la radio, în timp ce el era în emisie. El nu cunoștea numarul ei de mobil. Mesajul suna cam așa:”Laurențiu, Te Iubesc!” Firește că el nu a dat citire mesajului în emisie, dar ea primește un răspuns pe mobil: “Ce gluma e asta?”
A:”Nu glumesc deloc!”
L:Cine ești?
A:”Deocamdată nu îți pot spune”.
L:“Atunci te rog să nu mă mai deranjezi, mai ales la numarul de serviciu.”
L:Salut. Dă-mi numărut tău de telefon.
A:De ce?
L:Ca să îl am. E vre-o problem?
A:Nu... (și îl scrie)
L:Tuuuu???
A: Da...
L:De ce ? nu îțeleg... cum e posibil... Faci mișto?
A:Nu, cum aș putea...
L:Atunci? Explică!
A: Ce să-ți explic? Cuvîntul iubire? Caută în DEX. 
L:Eu sunt șocat...
A:Poate că e adevărat...
L:Poate?Ar trebui să fii foarte sigură cînd spui(în cazul tău scrii) asemenea cuvinte.
A:Poate...adică...nu știu dacă e chiar iubire ceea ce simt, cert este că te plac foarte mult.
L:Eu am rămas fără cuvinte...
A:Eu nu îți cer nimic, vreau doar să știi că cineva se gîndește la tine ... Cred că mereu e plăcut să ți se spună lucruri frumose.
L:Da,însă acum... tu nu încetezi să mă surprinzi! Hai că te sun după emisie și vorbim. Gîndește-te și tu bine la ceea ce vrei cu adevărat, la fel am să fac și eu.
A:Ok.
-Salut!
-Buna!
-Stii ca avem de discutat serios....
-Da. Cu ce incepem.
-Habar n-am . Sunt foarte confuz. Dar m-am gîndit mult pînă acum. Te rog să nu spui nimic, doar să mă aculți. Din cite îmi dau seama sentimentele tale chiar sunt destul de puternice, caci altfel nu se explică curajul tău să spui aceste lucruri. Dar vreau să te gîndești la viitor. Tu cum îți imaginezi relația asta?Tu ești acolo, eu aici. Tu mai ai de învățat 3 ani pînă vii în capital. Eu să vin acolo e imposibil. Tu ești mai liberă iar eu sunt ocupat cu serviciul și universitatea. Sunt într-o adevarată criză de timp, nu am cum să reușesc să vin și acolo. Iar eu aș fi un nesimțit să-ți cer să vii tu aici, măcar o dată în săptămînă.
-Dacă aș ști că merită efortul, aș face-o!
-Dar asta e și problema, dacă te decepționez într-o zi ?
-Știi, din toate cîte s-au întîmplat în viața mea , niciodată nu mi-a părut rău de nimic, nu am să am regrete căci din orice am de învățat.
Alexandrina:- Dar cine ți-a zis că eu mă tem de durere și că aștept doar fericire?
Știu că nu va fi ușor, dar sunt gata să aștept secole pentru o secundă de fericire lîngă tine.
-Pfff... e mai grav decît mi-am imaginat. Tu chiar ești îndrăgostită... Ce mă fac eu cu tine, micuțo?...
(A urmat o tacere)
A: Pur și simplu, vreau să te fac fericit... Îmi permiți?
.... El era de-a dreptul impresionat. Nu înțelegea cum e posibil să audă asemenea cuvinte de la o persoana care pînă nu demult nici nu știa de existența ei și care cu greu și-o amintea dacă nu se uita la pozele de pe net. El se gîndește:”E doar o copilă, ce știe ea despre iubire? E doar o ideea care singură și-a băgat-o în cap. Trebuie să o fac să înțeleagă că e doar o iluzie. Dar cum???...”
-Uite , scump-o, cum facem. Acum pleci să te odihnești, e deja tîrziu. Te gîndești bine ce vrei tu de la viață, de la mine! Încearcă să privești în viitor, nu doar la moment. Gîndește-te, dacă începem relația, ai posibilitatea să vii aici? Nu zic că va fi așa permanent, dar din start îți spun că eu nu pot. Nu îmi răspunde acum , știu ce o să zici, dar eu am nevoie de un răspuns bine chibzuit. Sunt sigur că mîine parerea ta va fi alta.
-Dar eu sunt sigură că nu se va schimba nimic.Eu vreau...
-Te rog, mai gîndește-te, bine! Te sun mîine.
-Ok.
-Ai grijă de tine.
-Si tu.Noapte bună.
-Somnuț liniștit. Pa.
Așa atrecut ziua, cu gînduri fel de fel. Se facuse seară. Cu o ora înainte de emisie Laur o sună:
-Ce faci,dragă, cum te simți?
-Sunt bine. Tu?
-Și eu, ms. 
-Toată ziua m-am gîndit la tine. Aseară tu ai vorbit și eu te-am ascultat, acum o să fie invers. Deci...știu că nu va fi ușor...ești băiat și o astfel de relație este complicată , mai ales pentru tine. Eu am să rezist, dar mă întreb dacă tu o să poți. E nevoie de răbdare și încredere reciprocă. 
Eu am luat decizia, cum am zis eri, nu s-a schimbat. Sunt gata să vin eu în capitală, doar să îți văd ochii și zîmbetul, atît de de frumos...
-Ești sigură?
-Mai mult ca oricînd! 
-Atunci trebuie să ne gîndim la o zi cînd ne vedem. O discuție față în față e cu totul altceva decît asta telefonică. Ai spus că poți veni aici, deci cînd ai putea să faci asta?
-Peste o săptămînă se termină vacanța. Odata cu începutul lui septembrie va fi mai simplu. Plus ca mai avem și noi nevoie de timp. S-au întîmplat toate prea repede.
-Aici sunt deacord. Atunci așteptăm acel moment potrivit. Pînă atunci mai vorbim, ne mai gîndim.
-Bine. O seară frumoasă să ai. Baftă în emisie. Voi fi cu urechiușa pe tine. 
-Merci. și ție o seară frumoasă.
Alexa i-a telefonul și scrie urmatorul mesaj, pe care doreste să îl trimită lui, în direct. Deci, mesjaul: “Buna seara tuturor, si tie post de radio indragit. Am un mesaj pentru cel mai dulce baiat din lume,ce se numeste Laurentiu. „Poate ca nu ma pricep la cuvinte frumoase, dar as dori sa iti ofer tot ce e mai frumos pe lume. Sa stii ca eu voi fi mereu aici, gandindu-ma la tine si asteptind ziua cind pasii nostri se vor intilni iar.”Va rog sa include-ti melodia _Am nimic fara tine_ de la Dana. Multumesc.“
Peste ceva timp, Laur citește mesajul în emisie. I se părea ei sau el chiar era puțin emoționat? Vocea lui se schimbase, nu era ca de obicei. După ce citește mesajul, îi scrie: “Foarte frumos,multumesc!”
Din acea seară au urmat multe alte mesaje, pe care ea le semna întru-un mod în care doar ei doi știau de la cine și cui îi sunt adresate. Un exemplu ar fi: „Salut, Laurențiu.Aduc un mesaj pentru prințisorul meu drag:->”Cîte stele vor muri fără să te ating? Cîte strigă-te de dor se vor pierde-n vînt? Cîte zile voi trai fără să te ating?”.Include te rog pentru el piesa _Zile și nopți_ de la Dj Project”.
Dacă nu putea altfel, încerca prin metodele ai să-l cucerească, cuvintele care izvorau din adîncul sufletului erau singura ei armă, deocamdată, cît sunt la distanță.
Un alt mesaj la el pe telefon. Alexandrina: “Aș vrea să știu, dacă primind un mesaj ai vrea să fie de la mine...Aș vrea să știu dacă atunci cînd telefonul îți sună, ți-ai dori să fiu eu... Aș vrea să știu dacă privind doi îndrăgostiți îmbrățișîndu-se, ți-ai dori să fim și noi ca ei... Aș vrea să știu...pentru că la mine așa e... ”.
Răspuns de la Laurețiu:”Desigur,îngeraș, că și la mine e la fel.”
Fata:-Tu cine ești?
Alexa:-Buna ziua și ție. Poate tu te prezinți mai întîi.
Fata:-Eu sunt prietena lui Laurențiu, să-l lași în pace, nu-i mai trimite mesaje deastea.
Alexa:-Dragă, cînd Laur îmi va spune să nu-l mai caut, atunci am să-l ascult, nu pe tine. Nu te cred că sunteți împreună.
Fata:-Te-am avertizat.(și închide)
Alexandrina a rămas fără cuvinte. Avea încredre în el, l-a crezut cînd a spus că e singur, și acum asta. Dar s-a mai gîndit l-a fosta lui prietenă care spunea el că încă îi crează probleme, și gîndul acesta o liniștea, dar totuși , chiar dacă e ea, ce faceau împreună? 
A așteptat pînă seara, cînd el îi srie mesaj: „Esti suparata?”
A:”De ce as fi?”
L:”Mesajul de astazi...”
A:”Astept sa-mi explici.”
L:”Eram la bazin, in apa. Telefonul ramase cu hainele, cind ai trimis tu mesaj. O fata l-a citit si te-a sunat.Imi pare rau.”
A:”dar ea mi-a zis ca e prietena ta”
L:”Fosta”
A:”Dar ea mi-a spus ca sunteti impreuna inca.nu stiu ce sa cred”
L:”pe mine trebuie sa ma crezi.”
A:”E foarte straniu ca erati acolo, impreuna. Dar fie, daca zici tu.:
L:”Te inteleg , micuto, ca e greu sa ma crezi, dar daca vrei sa fie bine trebuie sa avem incredere reciproca”.
-Scuza-ma te rog...
-Nu spune nimic, vino cu mine.
O ia de mînă și o duce în studio, unde lucra. Nu avea voie, dar pentru ca era duminica era singur , și nu îl vedea nimeni. Ia aratat ce face , cum face, totul ce e în spatele a ceea ce se aude la radio, pentru ca știa că ei îi placea foarte mult acest domeniu. Pentru ea totul era ca un vis. 
Ora 15, el vorbeste apoi include muzică. 
Laurențiu:- Acum ce facem? Oricît aș dori, nu poți rămîne aici, sunt camere video și dacă vine șeful rămîn fără servici.
Alexandina:- Înțeleg... Cîte ore mai ai de lucru.
L:- 3 ore.Avem de ales una din doua: pleci acum și rămînem cu aceste cîteva minute, sau mă aștepți 3 ore pînă termin și stăm mai mult împreună. Poate ai pe cineva pe aici, vre-o prietenă și vă întîlniți, să nu te plictisești tot timpul acesta.
A:-Ok, te aștept. 
L:-Sigur?
A:-DA. Am așteptat 3 luni, dar 3 ore vor fi clipe. Am să sun o prietenă, sper că e în oraș. 
L:-Ok. Ești o scumpă. 
Ea a telefonat-o pe Lilia. Am pălăvragit căci demult nu se văzuseră. Stateau în parcul din apropiere , iar Laur mai ieșea uneori pe cîteva clipe cînd putea. Și uite așa s-au scurs cele 3 ore.
Laur:-Nu te-ai plictisit.
Alexa:-Nu , dar asteptam cu nerabdare sa termini. 
Lilia:-Ok,eu plec. Laurentiu, ai grija de ea, ca este o comoara. Te pup scumpo.
Alexa:-Bine. Multumesc mult ca ai venit, nustiu ce m-a faceam fara tine.
 
Lilia a plecat. Ei au ramas singuri... Se inserase... Au inceput a vorbi de una de alta, iar ea zîmbea mereu, nu putea acunde fericirea ce o avea, cea de a sta alaturi de el. La un moment dat, el o sărută !.. Dupa care ea ramîne tăcută. El o întreabă:
-Nu ți-ai dorit?
-Ba da. Doar că nu m-am așteptat.
Și el o sărută din nou, iar și iar. Tandrețe, dorința, pasiune:toate într-un sigur sărut, atît de dorit, de mult așteptat. 
-Ești atît de frumoasă! 
-A da? Nu mi-ai zis-o niciodata! 
-Dar tu ce credeai despre tine? 
-Că sunt o domniță cu nimic deosebită de celelalte.
-Tu ești Femeie! Trebuie să te simți deosebită!
-Ok, am să încerc de acum înainte. 
Un sărut, o îmbățișare, cuvinte dulci ... se scurse 2 ore și ea trebuia să plece acasă, căci avea ultimul transport la ora 20:00. 
Alexa:-Eu trebuie să plec.
Laur:-Înțeleg, s-a facut tirziu. Vin cu tine pînă la gară.
A mers cu ea și cu greu s-au despărțit, dar și-au zis. Ne mai vedem ...

Lilia:-Ok,eu plec. Laurentiu, ai grija de ea, ca este o comoara. Te pup scumpo.
Alexa:-Bine. Multumesc mult ca ai venit, nustiu ce m-a faceam fara tine. 
Lilia a plecat. Ei au ramas singuri... Se inserase... Au inceput a vorbi de una de alta, iar ea zîmbea mereu, nu putea acunde fericirea ce o avea, cea de a sta alaturi de el. La un moment dat, el o sărută !.. Dupa care ea ramîne tăcută. El o întreabă:
-Nu ți-ai dorit?
-Ba da. Doar că nu m-am așteptat.
Și el o sărută din nou, iar și iar. Tandrețe, dorința, pasiune:toate într-un sigur sărut, atît de dorit, de mult așteptat. 
-Ești atît de frumoasă! 
-A da? Nu mi-ai zis-o niciodata! 
-Dar tu ce credeai despre tine? 
-Că sunt o domniță cu nimic deosebită de celelalte.
-Tu ești Femeie! Trebuie să te simți deosebită!
-Ok, am să încerc de acum înainte. 
Un sărut, o îmbățișare, cuvinte dulci ... se scurse 2 ore și ea trebuia să plece acasă, căci avea ultimul transport la ora 20:00. 
Alexa:-Eu trebuie să plec.
Laur:-Înțeleg, s-a facut tirziu. Vin cu tine pînă la gară.
A mers cu ea și cu greu s-au despărțit, dar și-au zis. Ne mai vedem ...
Și tot gîndindu-se la el, Laur o sună:
-Salut.Ești bine, dragă? Era vorba să mă suni cînd ajungi acasă, îmi făceam griji.
-Bună. Sigur că e bine. Eu tocmai doream să te sun.
-Ok. Deja îmi este dor de tine.
-Și mie. 
-Am atîtea să îți spun și nu am reușit. 
-Avem tot timplul înainte.
Așa au vorbit vre-o jumătate de oră apoi și-au urat noapte bună și au mers la somn, însă nici unul dintre ei nu a adormit decît foarte tîrziu. Mereu se gîndeau la viitor, că le va fi greu la distanță, căci își doresc să se vadă în fiecare clipă, ci nu doar o dată în săptămînă.
A mai trecut o săptămînă, plină de cuvinte frumoase spuse doar prin mesaje și la telefon. Ea desigur îl asculta zilnic la radio și parcă îl simțea un pic mai aproape.
Au stabilit o nouă întîlnire. Emoții și dor...
Apoi el a devenit mai serios și a început o temă care îi frămîntau pe ambii: relația lor.
Laur:-Ştiu că o să mă întrebi într-o zi şi mai bine îţi spun acum. Probabil că presupui că eu m-am întîlnit cu foarte multe fete,chiar sa vreau nu pot spune numarul exact.
Alexa:-Da, ştiu, căci un baiat aşa draguţ ca tine e imposibil să stea singur, însă e trecutul tău, fiecare avem un trecut, pe mine asta nu mă deranjeză mult, important e ca eu să fiu Unica ta acum.
-Da, eu aventuri am avut, însă o relaţie de suflet , să fie cineva care să îi pot destăinui totul, să am încredere ca în mine însumi, aşa relaţie practic nu am avut, şi am mare nevoie de o astfel de persoană. Eu văd că în tine pot să am încredere, însă nu eşti mereu lîngă mine cînd am nevoie, şi nici eu nu sunt cînd tu ai nevoie de mine. E complicat, foare greu.
-Ambii am ştiut asta cînd am pornit pe acest drum.
-Dacă e să fiu sincer, eu am crezut că sunt pentru tine o pasiune trecătoare, că atunci cînd te vei ciocni de aceste greutăţi vei ceda. Însă nu e aşa, iar eu sunt impresionat. Şi acum, cînd am început această relaţie, mă gîndesc că noi , cu timpul ne vom ataşa şi mai mult unul de altul şi o să ne fie şi mai greu să suportam distanţa, şi mai greu să ne desparţim...
-De ce tot vorbeşti de despărţire, sau la tine orice relaţie durează atît de puţin ?
-Suntem la început, nu pot să zic că îmi programez cît va dura o relaţie, însă eu am mai avut o experienţă asemănătoare, da a durat ceva mai mult însă a fost greu şi pînă la urmă unul cedează. Şi o să regreţi că ai făcut toate acestea pentru cineva care nu merita.
-Orice s-ar întîmpla, oricum se va sfîrşi relaţia asta, va fi o experienţă din care cu siguranţă voi învăţa multe.
-Lîngă mine vei rîde mult, vei fi fericită, însă vei şi suferi, să ştii...
-Eu sunt deacord.Eu am nevoie de tine!
Şi iar şi-au dăruit sărutări, şi poua , ploua cu puritatea sentimentelor lor.
-O să-i placă-se gîndea ea.
În acea zi trebuiau să se întîlnească.
Ora 18... Ea venise prima în obișnuitul loc de întîlnire. Peste 5 minute apare și el...
Laur:-Salut, scumpo,scuză-mă că te-am făcut să aștepți. Ești bine?
Alexa:-Acum da, că ești aici. La mulți ani,iubitule, să fii fericit!
-Multumesc din suflet!
-Am aici ceva pentru tine. Am văzut că ai un teanc de chei, m-am gîndit că asta ar asta minunat acolo...(îi dă brelocul)
-Poza mea?
-Și a mea!
-Merci, Te ador! (o îmbrățișează și o sărută)
Laur:-Te iubesc!
Alexa:-Și eu te iubesc!
I-a spus Te iubesc! Era pentru prima data cînd i-a spus asta! Era cea mai fericită!
Acea seară a fost una deosebită. Au stat un pic în parc, apoi au mers la el în oficiul radio, trebuia să aibă emisie. Ea a stat acolo pînă la ora 20:00, cînd trebuia să se întoarcă acasă.
Îi plăcea la nebunie să îl asculte cum vorbește, putea să o facă ore în șir...
Apoi, trimite de pe telefon mesaj la el în emisie, era un mesaj de felicitare pentru el. El a citit cu emoții: „La multi ani , printisorul meu!”
Apoi el a raspus:Printisorul tau trebuie sa fie foarte fericit ca te are.
Si a inclus o melodie romantic pe fundalul careia au dansat si si-au daruit sarutari…
Așa au sărbătorit ziua lui de naștere. Simplu, fără mare pam-pam, erau ambii studenți…însă atît de plăcut sufletului lor...
Simțea ea ceva ... însă nu putea să creadă...
Alexa:-De ce? Te-ai împăcat cu fosta, așa e?
Laur:- Da, așa e...
A:-Dar... de ce mi-ai zis că mă iubești, atunci?
L:-Am simțit nevoia să-ți spun asta...
A:-Înseamnă că ai simțit asta!
L:-Nu mai contează asta acum...
A:-Vreau să ne vedem, să îmi spui privindu-mă în ochi că nu însemn nimic pentru tine.
L:-Nu se va schimba nimic, am să-ți spun același lucru și în fața.
A:-Și totuși, dacă mă respecți cel puțin atunci trebuie să ne vedem, să vorbim .
L:-Bine, cum vrei tu. Duminică , la ora 15, în locul nostru.
A:-Ha, ha locul nostru???
Laur:-Pfff mda, obișnuință... În parcul de lîngă radio.
Alexa:-Ok, ne-am înțeles.
Alexandina era șocată...A rămas fără cuvinte... Fosta? Cea care spunea că îi face probleme? Cea despre care spunea că nu mai simte nimic?
“De fapt la ce mă așteptam?-își spune Alexandrina-ea este lîngă el mereu,iar eu la distanța...el e băiat... Dar eu îl IUBESC! De ce nu a prețuit asta?”
Și aștepta cu nerăbdare întîlnirea lor, să îl vadă măcar încă o data...
Straniu se simțeau ambii. Nici nu știau cum să înceapă discuția...
Ea îl întreabă:
-Şi totuşi... ce nu a fost ok la mine? poate m-am comportat cum nu trebuia? chiar sunt curioasă să ştiu ce crezi... iar dacă am greşit cu ceva mi-ar prinde bine să ştiu, să nu fac aceleaşi gafe pe viitor.
-Pur si simplu nu esti pe placul meu. atit. nu pot sa zic ca ai facut ceva gresit sau nu mai stiu ce. pur si simplu nu esti ceea de ce am nevoie eu. in plus sutele de mesaje ale tale, erau in exces, ce ma deranja. in rest ok. in plus eu nu te-am luat nici o clipa in serios, daca e sa fiu sincer. de aia si nu a mers.
-Dacă îţi scriam, simţeam nevoia să fac asta! Dar Nu cred! De ce vorbești asa? Totusi a fost frumos! Pur și simplu acum e bine cu iubirea ceea a ta nou,defapt e veche…în fine cînd eram cu tine eu am simțit atracția ta, dorința, pasiunea… Eu am simțit asta și nu poți minți acum!
El nu spune nimic, doar o sărută!
Alexa:-Asta ce însemnă?
Laur:-Asta e ultima dată...
Alexa:-Gata, eu o să fiu rece, sărutările tale nu înseamnă nimic!
L:-Așa deci?
Și o sărută din nou. Ea se împotrivește apoi cedează, nu a putut rezista. O lacrimă îi cade pe obraji, o șterge repede fără ca el să observe.
A:-Nu pot să cred că e ultima oară! Nu vreau să fie ultima oară! Eu simt pasiune în sărututul tău! De ce trebuie să ne despărțim? Ce s-a întîmplat? Nu înțeleg!
El o cuprinde și îi șoptește:
-Trebuie, scumpo, trebuie... Și ... te rog... nu îmi mai trimite mesaje, eu locuiesc împreună cu Victoria, prietena mea și nu vreau să citească mesaje de la tine, să o supăr.
-Ok, cum vrei, însă să știi că nimeni nu te va iubi așa cum am făcut-o eu și într-o zi îți vei da seama de asta dar va fi tîrziu, prea tîrziu.
Va pare ca nu a suferit, a trecut prea ușor peste despărțire? Ba nu, inima ei era în lacrimi dar ea a știut să le ascundă . Nu v-am spus eu la început că era o luptătoare? Singură nu a rămas, mereu a înconjurat-o oameni care au susținut-o.
Mai ales Andrei. Ei au continuat să se vadă, el venea mereu cu flori și mici atenții, se simțea într-adevăr apreciată și iubită . Dacă l-a uitat de Laurențiu? Hmm... e imposibil...însă se gîndea la el ca la un om care a făcut-o și mai puternică. 
Mai tîrziu ea a mers la studii în capitală, acolo fără să vrea l-a întîlnit pe Laurențiu. 
Au vorbit ca doi vechi prieteni. El însă a făcut aluzii că ar dori să fie iar împreună, că demult îi părea rău de faptul cum a procedat, a înțeles că ea era o fată extraordinară . Acum El era singur, nu a ținut mult relația cu fata pentru care a părăsit-o și nici cu alte fete nu a mai avut relații de suflet, doar aventuri trecătoare. A scos din buzunar cheile și brelocul dăruit de ea era acolo.
Laur:-Des privesc poza asta... e sigurul lucru ce mi-a mai rămas de la tine...
Alexa:-Încă îl mai păstrezi? Am avut și eu unul la fel dar de mult l-am aruncat, încă de atunci cînd mi-ai spus că nu mai am loc în inima ta.
Laur:-Vreau să...
Alexa:-Ce mai vrei? Nu imi mai pasă ce vrei Tu! Așa cum ție nu ți-a păsat de sentimentele mele. Nu mai sunt acea fetiță naivă de 16 ani. Nu ai fost lîngă mine cînd am avut cea mai mare nevoie de tine.
Laur:-Iartă-mă, prințesa. (dorește să o sărute,ea îl respinge)
Alexa:-De mult te-am iertat,dar nu am Uitat. E prea tîrziu ca sa mai schimbăm ceva. Adio, dulcele meu băiat de la radio... Să fii fericit!

Și uite așa, zi de zi vorbeau prin mesaje. Printre altele ea a aflat că el nu are o prietenă la moment, doar o fostă iubită care îi tot creează probleme. A mai aflat că el muncește la radio de pe la 15-16 ani și că nu o prea duce bine financiar, mama sa fiind bolnavă. Ea dorea să îl susțină cumva, fie măcar și moral căci știa mai bine ca orcine cum e să suferi și nimeni să nu fie alături. Își dorea tare mult să-l cunoască însă distanța dintre ei era o problemă.
.A venit vara, ea a trebuit să se interneze în spital, în capitală. Acolo muncea și el. A stat 10 zile, timp în care el spunea că chiar nu are timp să vină... Dar ea întelegea că pentru el nu era decît una din atîtea alte fete cu care probabil vorbește virtual. Cu o zi înaite să plece acasă a hoatărît că trebuie neaparat să-l cunoască, să-l vadă, fie și pentru prima și ultima dată. Fără să-i spună lui ceva, a plecat acolo, la radio, la ora cînd el trebuia să aibă emisie.
Ajunsă acolo îi bătea inima repede, repede, de parcă ceva deosebit ar trebui să se întîmple. Trece prin fața localului, privește spre fereastră și în vede! A zîmbit și a mers mai departe, a răspuns și el cu un zîmbet dar nu și-a dat seama cine e ea, a crezut-o o trecătoare oarecare... Ea îi trimite un mesaj:
Se deschide ușa. Era el! 
A doua zi ea pleacă acasă. Dar ea dorea să rămînă, să poată să-l mai vadă, o parte din ea a rămas acolo, lîngă el.
După care ea primește un mesaj pe site, de la el.
Peste 2 ore Alexandrina primeste un telefon de la Laurentiu.

Lauretiu: -Tu nu stii ce insemnă asta! Să vezi persoana dragă atît de rar, cînd o dorești aproate în fiecare clipă. Să știi că doare, mult...
Ziua urmatoare s-a gîndit foarte mult la ce răspuns îi va da. Deci el nu este indiferent fata de ea. Daca nu o place , îi zicea direct, fară multe discuții și explicații, însă el a continuat să-i răspundă. Analiza toate variantele . În unele clipe era convinsă că nu va renunța, v-a lupta pentru dragostea ei, iar mai apoi se contrazicea și își spunea că nu merită efortul, că în jurul ai sunt atîțea băiați care așteaptă să-i îndrăgească, dar ea trebuie să depună atîta efort pentru al cuceri pe Laurențiu.Ea ținea la el cu adevarat, însă îi era frică că la un moment dat totul se va sfîrși iar ia va rămîne doar cu regrete...
Peste cîteva minute, vocea lui la radio. Ah, dar ce voce! E primul lucru care a cucerit-o.

In ziua urmatoare îi trimite un mesaj pe mobil: “Mii dor”. Înapoi primește un telefon,voce de fata. 
Asa a trecut vara. Septembrie. Pe data de 5 au stabilit o intilnire, in capitala. La ora 14 ea trebuia sa fie acolo, dar din cauza unor probleme a intirziat. La ora 15 el trebuia sa intre in emisie, dar ea abia a ajuns acolo cu 15 minute inainte.
Ora 18. El se apropie de ea pe nesimtite.
A ajuns acasă. Ei încă nu credea că toate acestea se întîmplă cu ea. Da, și dorit foarte mult însă nu s-a așteptat chiar să se întîmple. Încă îi mai simțea parfumul pe haină și sărutul pe buze. Abia aștepta să se vadă iar și iar. Deja nu o mai deranja faptul că merge ea acolo, pentru că și-a zis că pînă acum a crezut în niște stereotipuiri fără rost, că mereu băiatul trebuie să facă primul pas, pentru că în cazul ei, dacă ea nu îl cauta, el nu o mai cunoștea.
E duminică. Se întîlnesc într-un parc. Sărutări,îmbrățișări,cuvinte dulci...
Trecuse jumatate de an de cînd se cunoșteau si 2 luni de cînd se întîlneau. Pe 19 octombrie era ziua lui de naștere. Ea a pregătit ceva special. Un breloc pentru chei, cu poza ei pe o parte si poza lui pe cealaltă...
De la întîlnirea aceasta trecuse 2 săptămîni, timp în care el tot amîna întîlnirea lor, ba dintr-un motiv sau altu. Apoi ea și-a dat seama că ceva nu e lafel , și l-a rugat să fie sincer. Într-un final el i-a spus că trebuie să se despartă, că el nu mai poate așa.
Duminică. Ora 15:00. Ea ajunge în parc, el era deja acolo.
Ea s-a întors și a plecat. Nu l-a mai căutat. A șters toate mesajele, tot ce era legat de el, de numele lui, nici postul de radio la care lucra el nu îl mai asculta, chiar dacă el nu era în emisie. Simțea nevoia să facă o schimbare. Și-a schimbat coafura, culoarea părului, stilul , a devenit mai frumoasă , mai cochetă. Cum ea era pasionată de teatru, s-a înscris la orele de teatru, participa în spectacole din localitate.